M-au văzut, m-au plăcut aşa că nu le-a mai rămas nimic de făcut decât să renunţe la agenţie şi să mă angajeze oficial. Săptămâna trecută am primit documentaţia necesară demarări procesului de angajare. Documentaţie care era mai voluminoasă decât un volum a lui George R Martin şi total plictisitoare. Iar eu cum sunt un naiv în multe aspecte ale vieţii m-am apucat de citit tot cap coadă. Mi se trage de la faptul că am muncit atâta timp numai pentru afacerea familiei şi nu am avut un "real job" ca să semnez şi eu un contract. Da! Am muncit part time ca asistent universitar la universitatea Tomis dar la 2 ore pe săptămână nici nu mai ţin minte dacă am semnat vreun contract. Ştiu doar că mi-am ridicat primul salariu care nu-mi acoperea nici taxiul până acolo. Cu restul nici nu m-am mai deranjat, le-am lăsat universităţi că donaţie. Cine ştie poate într-o zi o să fie şi o aripă cu numele meu pentru contribuţia mea "generoasă".
Chestia este că eu încă am mentalitatea că aici în Canada totul se face ca la carte, după cum tatăl meu mă tot ameninţa, aşa că eu chiar încerc să fac totul perfect. Deci am citit atent volumul cu "policies & regulations" până mi-au mai dat câteva fire de păr alb în cap. Nu ştiu de ce are manualul 1000 de pagini ca să ţi zică doar că nu ai voie să fi beat, drogat sau nepoliticos la locul de muncă. Că trebuie să fi respectos cu toată lumea şi să te îmbraci corespunzător. Dar cumva au reuşit şi această performanţă.
O tanti de la head office mi-a oferit o explicaţie, aparent firma nu are voie să speculeze asupra nivelului meu de cunoştinţe ci trebuie să mă trateze ca şi cum tocmai ce am ieşit din peşteră şi nu ştiu nimic. Aparent să nu zic şi eu ca "Chip": I didn't know I couldn't do that! Şi să vin beat mort la muncă.
Dar am vorbit destul despre muncă, ideea principală este că o să fiu angajat oficial şi o să mă bucur de "benefits". Deci în trei luni o să mă pot duce la dentist pe banii companiei deşi eu am intenţia să mi vizitez dentistul din România pentru că are mâna uşoară şi când scoate dintele şi când mă taxează. Cea ce este îmbucurător este că firma mi-a luat o piatră de pe inimă exact când ne am decis să ne mutăm într-un apartament mai mare. Cât timp lucrezi pentru o agenţie poţi să fi dat afară fără nici un menajament şi în primele trei luni de muncă pentru companie pot să fiu dat afară lejer pentru că sunt în "probă" dar mă gândesc şi eu că nu şi ar bate capul să mă angajezeze doar ca să mă dea afară. Glumeam cu managerul că acum numai sunt "the new guy" (titulatură cu care managerul mă binecuvântează în fiecare email) la care el îmi răspunde că de acu încolo o să mă strige "Probi" de la probation.
Ieri am fost cu Laurie să vizionăm două apartamente în eforturile noastre de a ne găsi ceva mai bun în care să locuim. Suntem pregătiţi să părăsim stadiul de "basement" apartment şi să ne mutăm deasupra pământului. Pentru cei care urmăresc "House Hunters" să ştiţi că noi nu am fost deloc ca acele cupluri fiţoase care vor "granit counter tops" şi "stainless steel appliances". Cu un buget mic şi locaţia Scarborough (deoarece jobul meu e aicea) luxul e ceva ce trebuie sacrificat pentru "transit" şi un Wallmart sau Food Basic în apropiere. Nu avem încă maşină şi eu nu vreau să mă car cu sacoşi prin autobuze ci prefer să mi i-au căruciorul la o plimbare pe jos. Căci vorba aia mersul pe jos face piciorul frumos.
Coincidenţă mare, tanti ce ne-a arătat primul apartament era o româncă venită aici dinainte de revoluţie. Cum de am aflat că e româncă? Aparent am un talent special de a recunoaşte accentele mioritice. Apartamentul în sine are potenţial, era ieftin la 940 $ (doar un dormitor), fără granit tops sau stainless steel appliances dar era destul de măricel cu multe dulapuri şi cică ar fi adus un aragaz nou şi o baie nouă. Problema cu apartamentul ăsta era că holul mirosea îngrozitor şi cam tot apartamentul arată de parcă a văzut zile mai bune acum vreo 200 de ani.
Al doilea apartament avea "stainless steel appliances" dar restul lasa de dorit şi ca şi primul apartament avea un miros aparte. Chiria era 1000 $ pe lună şi traseul până la mine la muncă era cu 20 de minute mai mare. Deci am zis: No!
Pe internet am găsit mai multe opţiuni promiţătoare aşa că weekendurile viitoare o să fim ocupaţi cu căutările noastre. Deci wish us luck!
Chestia este că eu încă am mentalitatea că aici în Canada totul se face ca la carte, după cum tatăl meu mă tot ameninţa, aşa că eu chiar încerc să fac totul perfect. Deci am citit atent volumul cu "policies & regulations" până mi-au mai dat câteva fire de păr alb în cap. Nu ştiu de ce are manualul 1000 de pagini ca să ţi zică doar că nu ai voie să fi beat, drogat sau nepoliticos la locul de muncă. Că trebuie să fi respectos cu toată lumea şi să te îmbraci corespunzător. Dar cumva au reuşit şi această performanţă.
O tanti de la head office mi-a oferit o explicaţie, aparent firma nu are voie să speculeze asupra nivelului meu de cunoştinţe ci trebuie să mă trateze ca şi cum tocmai ce am ieşit din peşteră şi nu ştiu nimic. Aparent să nu zic şi eu ca "Chip": I didn't know I couldn't do that! Şi să vin beat mort la muncă.
Dar am vorbit destul despre muncă, ideea principală este că o să fiu angajat oficial şi o să mă bucur de "benefits". Deci în trei luni o să mă pot duce la dentist pe banii companiei deşi eu am intenţia să mi vizitez dentistul din România pentru că are mâna uşoară şi când scoate dintele şi când mă taxează. Cea ce este îmbucurător este că firma mi-a luat o piatră de pe inimă exact când ne am decis să ne mutăm într-un apartament mai mare. Cât timp lucrezi pentru o agenţie poţi să fi dat afară fără nici un menajament şi în primele trei luni de muncă pentru companie pot să fiu dat afară lejer pentru că sunt în "probă" dar mă gândesc şi eu că nu şi ar bate capul să mă angajezeze doar ca să mă dea afară. Glumeam cu managerul că acum numai sunt "the new guy" (titulatură cu care managerul mă binecuvântează în fiecare email) la care el îmi răspunde că de acu încolo o să mă strige "Probi" de la probation.
Ieri am fost cu Laurie să vizionăm două apartamente în eforturile noastre de a ne găsi ceva mai bun în care să locuim. Suntem pregătiţi să părăsim stadiul de "basement" apartment şi să ne mutăm deasupra pământului. Pentru cei care urmăresc "House Hunters" să ştiţi că noi nu am fost deloc ca acele cupluri fiţoase care vor "granit counter tops" şi "stainless steel appliances". Cu un buget mic şi locaţia Scarborough (deoarece jobul meu e aicea) luxul e ceva ce trebuie sacrificat pentru "transit" şi un Wallmart sau Food Basic în apropiere. Nu avem încă maşină şi eu nu vreau să mă car cu sacoşi prin autobuze ci prefer să mi i-au căruciorul la o plimbare pe jos. Căci vorba aia mersul pe jos face piciorul frumos.
Coincidenţă mare, tanti ce ne-a arătat primul apartament era o româncă venită aici dinainte de revoluţie. Cum de am aflat că e româncă? Aparent am un talent special de a recunoaşte accentele mioritice. Apartamentul în sine are potenţial, era ieftin la 940 $ (doar un dormitor), fără granit tops sau stainless steel appliances dar era destul de măricel cu multe dulapuri şi cică ar fi adus un aragaz nou şi o baie nouă. Problema cu apartamentul ăsta era că holul mirosea îngrozitor şi cam tot apartamentul arată de parcă a văzut zile mai bune acum vreo 200 de ani.
Al doilea apartament avea "stainless steel appliances" dar restul lasa de dorit şi ca şi primul apartament avea un miros aparte. Chiria era 1000 $ pe lună şi traseul până la mine la muncă era cu 20 de minute mai mare. Deci am zis: No!
Pe internet am găsit mai multe opţiuni promiţătoare aşa că weekendurile viitoare o să fim ocupaţi cu căutările noastre. Deci wish us luck!
2 comments:
Felicitari, Probi! ��
Mersi Mersi !!! Asta e doar primul pas spre world domination, just wait and see! :P
Post a Comment