Pe străzile din România poţi întâlni destule caractere ciudate, oameni ce atrag privirile trecătorilor prin comportamentul lor bizar. Ei bine Toronto ca un oraş vibrant ce este are şi el ciudaţii lui. Aşa că am făcut şi eu o rubrică destinată ciudaţilor pe care i-am întâlnit prin plimbările mele în Canada.
The moonwalker
O plimbare cu metroul e de obicei monotonă. Geamurile îţi arată doar pereţi întunecaţi de beton luminaţi sporadic de către un bec galben. Iar dacă nu ai vreo o carte de citit sau un smart phone să te joci candy crush saga eşti condamnat la o plimbare lungă şi plictisitoare. Poate tocmai de acea un tânăr afro-american a început să danseze în metrou. Probabil aţi realizat deja că nu e chiar simplu să dansezi într-un metrou în mişcare dar acest tânăr îmbrăcat într-un trening alb făcea o treabă minunată. Nu ştiu ce piesă asculta în căşti dar omul a executat un moonwalking la perfecţie împreună cu alte mişcări de ale lui Michael Jackson. Tocmai de acea l-am botezat “The moonwalker” şi l-am inclus în clasament.
The tiny chinese rapper dude
Asiatici micuţi aşteptând în staţia de autobuz vezi în fiecare zi. Cea ce nu vezi de obicei este un chinez de vreo 30 de ani, bărbos, puţin mai înalt decât un pitic, îmbrăcat după moda Bieber care fredonează nişte versuri de hip hop în timp ce îşi agita mâna mai ceva ca Eminem. Pentru cei dintre voi binecuvântaţi să nu ştiţi despre moda Bieber permiteţi-mi să vă luminez. E moda acea stupidă în care îţi ţi pantaloni doar peste juma de fund. Făcându-ţi picioarele să pară mai scurte şi spatele mai lung. Imaginativă deci efectul unor picioare foarte scurte asupra unui chinez micuţ deja. Omul dădea impresia unui adult îmbrăcat cu pantalonii unui copil de 4 ani. Probabil vroia ca vorba “all chinesse look alike” să nu i se aplice şi lui. Misiune îndeplinită!
Asian wife finder
La o primă privire un om alb grizonant de vreo 45 de ani cu un zâmbet pe buze nu ar părea ceva ieşit din comun. Când îl vezi totuşi în fiecare zi intrând în vorbă cu doamne asiatice şi întrebându-le dacă au venit din China începi să ridici o sprânceană. La început omul mi s-a părut un pic singuratic şi m-am gândit că probabil vroia un amic/amică de acea intră în vorbă cu oameni necunoscuţi în autobuz. Unul dintre acei oameni care deşi au 20 de scaune libere îl alege pe cel de lângă tine sau în cazul lui pe cel de lângă nişte doamne. Când am realizat că omul intră în vorbă doar cu doamne asiatice am început îmi pun câteva întrebări. Concluzia la care am ajuns? Omul îşi caută o nevastă din China dar cum nu îşi permite să o aducă tocmai de acolo caută o tanti proaspăt aterizată. Dovada? Lângă mine se aşează o tanti în jurul a 35-40 de ani, tipul se aşează în faţa noastră după ce a străbătut tot autobuzul, se uită lung în ochii doamnei asiatice după care o întreabă: “Do you come from China?”. La care tanti zice ofensată “No! I am from Canada!”. Tipul începe să se uite la bocancii din picioare pentru vreo 2 minute lungi după care se ridică şi se duce în spatele autobuzului. La care tanti scapă un “Hmph!” foarte încărcat emoţional. Concluzia? Trebuie să fie proaspăt aterizată şi nu infectată încă de democraţia canadiană.
Lună plină
Într-o seară ca oricare alta mă urc în autobuzul numărul 17 spre casă. Autobuzul era aglomerat la acea oră, plin cu oameni scăpaţi de la muncă aşa că îmi găsesc cu greu un loc chiar în spate. În acel moment l-am zărit pentru prima oară pe Lună plină. Deşi în acea instanţă vedeam doar un om normal stând în autobuz aşteptându-şi staţia ca toată lumea. Aşa că mă aşez în spatele omului care în ciuda numelui pe care i l-am dat nu este vreun indian din filmele western ci un tânăr afro-american masiv cam de înălţimea mea (6 picioare sau 1.92 m) dar mai robust. Nimic ieşit de comun nu s-a întâmplat pentru o bună bucată de drum până când la Sheppard şi Birchmount, unde Lună Plină dă să se ridice şi în acel moment l-am văzut pe Lună Plină în toată splendoarea lui. Nelămuriţi? Să vă explic. Lună Plină este şi el ca şi “the tiny chinesse rapper dude” un fan al modei Bieber şi cea ce am văzut când omul s-a ridicat a fost curul lui mare şi negru-albăstrui în toată splendoarea lui (albăstrui probabil de la frig fiind -13 grade în acea zi). Reacţia logică în aceste momente ar fi să te uiţi imediat în altă parte dar când eşti şocat în asemenea hal de apariţia unui fund păros exact în faţa ta vei avea tendinţa să te holbezi şi când te holbezi vei avea probabil gura deschisă. Norocul meu e că nu era nimeni în dreapta mea că altfel o persoană norocoasă ar fi văzut un om holbându-se cu gura deschisă la curul altui om şi ar fi interpretat probabil diferit situaţia. Eu nu am făcut această interpretare când ochii celorlalţi pasageri s-au făcut mari cât cepele la apariţia lui Lună Plină mergând agale printre ei îndreptându-se spre ieşire. Am văzut toate reacţiile posibile, de la o tanti în vârstă murmurând o rugăciune împotriva răului, la un tânăr râzând încet în barbă la o tinerică indignată. Mai trebuia doar un părinte să acopere ochii vreunui copil şi chiar că erau toate. Din fericire nici un copil nu a fost expus ororii lui Lună Plină în acea zi.
Zăpăcita din Walmart
În România ca şi în Canada vor exista mereu oameni care vor dori să râdă pe seama ta şi eu am norocul să atrag astfel de persoane şi în Toronto (ciudat având în vedere că la 2 metri înălţime şi 100 de kilograme arăt totuşi destul de ameninţător, o fi faţa mea de om cumsecade?). Long story short odată pe când eram la cumpărături în Walmart (cel mai mare lanţ comercial din America) două domnişoare albe drăguţe se apropiau de mine. Eu fiind prins în activitatea mea de cercetat etichete nu le am observat până când una dintre ele nu mi-a aruncat în coş un set de ciorapi de damă din aceia lungi şi negri, ce se mulează pe piciorul domnişoarelor atât de frumos, zicându-mi că mi-au căzut din coş. Eu inspectând ciorapi şi recunoscând imediat că acest articol de îmbrăcăminte nu are ce să caute în coşul meu îi zic domnişoarei blonde care mi-a vorbit, acum grăbită să plece de lângă mine, că nu sunt ciorapii mei. Domnişoara în cauză se face că nu aude în timp ce amica ei îmi aruncă priviri ruşinate cu ochii ei căprui pe care eu nu le observ. “Miss it’s not mine!” Ţip eu tare de se aude în tot Walmart-ul. La care domnişoara se întoarce către mine mă priveşte cu nişte ochii mici verzi şi pe un ton "casual" mă întreabă dacă m-am băşit. Eu îi trântesc un indignat “No!” la care domnişoara îmi zâmbeşte dulce şi îmi zice “You sure? Cuz you do blow me away!”. Un “Oh!” plin de înţelegere îmi scapă acum de pe buze uitându-mă la domnişoara ce pleacă acum din nou grăbită căutând vreo altă victimă în timp ce amica ei îmi aruncă încă un zâmbet ruşinat şi îmi zice “Soory! She is just wierd like that!”.
The moonwalker
O plimbare cu metroul e de obicei monotonă. Geamurile îţi arată doar pereţi întunecaţi de beton luminaţi sporadic de către un bec galben. Iar dacă nu ai vreo o carte de citit sau un smart phone să te joci candy crush saga eşti condamnat la o plimbare lungă şi plictisitoare. Poate tocmai de acea un tânăr afro-american a început să danseze în metrou. Probabil aţi realizat deja că nu e chiar simplu să dansezi într-un metrou în mişcare dar acest tânăr îmbrăcat într-un trening alb făcea o treabă minunată. Nu ştiu ce piesă asculta în căşti dar omul a executat un moonwalking la perfecţie împreună cu alte mişcări de ale lui Michael Jackson. Tocmai de acea l-am botezat “The moonwalker” şi l-am inclus în clasament.
The tiny chinese rapper dude
Asiatici micuţi aşteptând în staţia de autobuz vezi în fiecare zi. Cea ce nu vezi de obicei este un chinez de vreo 30 de ani, bărbos, puţin mai înalt decât un pitic, îmbrăcat după moda Bieber care fredonează nişte versuri de hip hop în timp ce îşi agita mâna mai ceva ca Eminem. Pentru cei dintre voi binecuvântaţi să nu ştiţi despre moda Bieber permiteţi-mi să vă luminez. E moda acea stupidă în care îţi ţi pantaloni doar peste juma de fund. Făcându-ţi picioarele să pară mai scurte şi spatele mai lung. Imaginativă deci efectul unor picioare foarte scurte asupra unui chinez micuţ deja. Omul dădea impresia unui adult îmbrăcat cu pantalonii unui copil de 4 ani. Probabil vroia ca vorba “all chinesse look alike” să nu i se aplice şi lui. Misiune îndeplinită!
Asian wife finder
La o primă privire un om alb grizonant de vreo 45 de ani cu un zâmbet pe buze nu ar părea ceva ieşit din comun. Când îl vezi totuşi în fiecare zi intrând în vorbă cu doamne asiatice şi întrebându-le dacă au venit din China începi să ridici o sprânceană. La început omul mi s-a părut un pic singuratic şi m-am gândit că probabil vroia un amic/amică de acea intră în vorbă cu oameni necunoscuţi în autobuz. Unul dintre acei oameni care deşi au 20 de scaune libere îl alege pe cel de lângă tine sau în cazul lui pe cel de lângă nişte doamne. Când am realizat că omul intră în vorbă doar cu doamne asiatice am început îmi pun câteva întrebări. Concluzia la care am ajuns? Omul îşi caută o nevastă din China dar cum nu îşi permite să o aducă tocmai de acolo caută o tanti proaspăt aterizată. Dovada? Lângă mine se aşează o tanti în jurul a 35-40 de ani, tipul se aşează în faţa noastră după ce a străbătut tot autobuzul, se uită lung în ochii doamnei asiatice după care o întreabă: “Do you come from China?”. La care tanti zice ofensată “No! I am from Canada!”. Tipul începe să se uite la bocancii din picioare pentru vreo 2 minute lungi după care se ridică şi se duce în spatele autobuzului. La care tanti scapă un “Hmph!” foarte încărcat emoţional. Concluzia? Trebuie să fie proaspăt aterizată şi nu infectată încă de democraţia canadiană.
Lună plină
Într-o seară ca oricare alta mă urc în autobuzul numărul 17 spre casă. Autobuzul era aglomerat la acea oră, plin cu oameni scăpaţi de la muncă aşa că îmi găsesc cu greu un loc chiar în spate. În acel moment l-am zărit pentru prima oară pe Lună plină. Deşi în acea instanţă vedeam doar un om normal stând în autobuz aşteptându-şi staţia ca toată lumea. Aşa că mă aşez în spatele omului care în ciuda numelui pe care i l-am dat nu este vreun indian din filmele western ci un tânăr afro-american masiv cam de înălţimea mea (6 picioare sau 1.92 m) dar mai robust. Nimic ieşit de comun nu s-a întâmplat pentru o bună bucată de drum până când la Sheppard şi Birchmount, unde Lună Plină dă să se ridice şi în acel moment l-am văzut pe Lună Plină în toată splendoarea lui. Nelămuriţi? Să vă explic. Lună Plină este şi el ca şi “the tiny chinesse rapper dude” un fan al modei Bieber şi cea ce am văzut când omul s-a ridicat a fost curul lui mare şi negru-albăstrui în toată splendoarea lui (albăstrui probabil de la frig fiind -13 grade în acea zi). Reacţia logică în aceste momente ar fi să te uiţi imediat în altă parte dar când eşti şocat în asemenea hal de apariţia unui fund păros exact în faţa ta vei avea tendinţa să te holbezi şi când te holbezi vei avea probabil gura deschisă. Norocul meu e că nu era nimeni în dreapta mea că altfel o persoană norocoasă ar fi văzut un om holbându-se cu gura deschisă la curul altui om şi ar fi interpretat probabil diferit situaţia. Eu nu am făcut această interpretare când ochii celorlalţi pasageri s-au făcut mari cât cepele la apariţia lui Lună Plină mergând agale printre ei îndreptându-se spre ieşire. Am văzut toate reacţiile posibile, de la o tanti în vârstă murmurând o rugăciune împotriva răului, la un tânăr râzând încet în barbă la o tinerică indignată. Mai trebuia doar un părinte să acopere ochii vreunui copil şi chiar că erau toate. Din fericire nici un copil nu a fost expus ororii lui Lună Plină în acea zi.
Zăpăcita din Walmart
În România ca şi în Canada vor exista mereu oameni care vor dori să râdă pe seama ta şi eu am norocul să atrag astfel de persoane şi în Toronto (ciudat având în vedere că la 2 metri înălţime şi 100 de kilograme arăt totuşi destul de ameninţător, o fi faţa mea de om cumsecade?). Long story short odată pe când eram la cumpărături în Walmart (cel mai mare lanţ comercial din America) două domnişoare albe drăguţe se apropiau de mine. Eu fiind prins în activitatea mea de cercetat etichete nu le am observat până când una dintre ele nu mi-a aruncat în coş un set de ciorapi de damă din aceia lungi şi negri, ce se mulează pe piciorul domnişoarelor atât de frumos, zicându-mi că mi-au căzut din coş. Eu inspectând ciorapi şi recunoscând imediat că acest articol de îmbrăcăminte nu are ce să caute în coşul meu îi zic domnişoarei blonde care mi-a vorbit, acum grăbită să plece de lângă mine, că nu sunt ciorapii mei. Domnişoara în cauză se face că nu aude în timp ce amica ei îmi aruncă priviri ruşinate cu ochii ei căprui pe care eu nu le observ. “Miss it’s not mine!” Ţip eu tare de se aude în tot Walmart-ul. La care domnişoara se întoarce către mine mă priveşte cu nişte ochii mici verzi şi pe un ton "casual" mă întreabă dacă m-am băşit. Eu îi trântesc un indignat “No!” la care domnişoara îmi zâmbeşte dulce şi îmi zice “You sure? Cuz you do blow me away!”. Un “Oh!” plin de înţelegere îmi scapă acum de pe buze uitându-mă la domnişoara ce pleacă acum din nou grăbită căutând vreo altă victimă în timp ce amica ei îmi aruncă încă un zâmbet ruşinat şi îmi zice “Soory! She is just wierd like that!”.
No comments:
Post a Comment